Meditatia

Meditatia este metoda de a merge in interior, pentru a intra intr-o stare de constienta care este mai profunda decat gandirea.
Meditatia nu este doar un moment de pace si liniste, desi ambele sunt necesare. Te intorci la sursa. Creeaza-ti obiceiul de a petrece o perioada de timp singur, preferabil dimineata si seara, in care sa inchizi ochii si sa mergi in interior. Exista numeroase forme de meditatie. O meditatie simpla, dar eficienta, este cea pe inima.

Aseaza-te in liniste un moment, indreptandu-ti atentia spre inima- la mijlocul pieptului, sub stern. Cand te-ai linistit, repeta cuvantul „pace” si observa cum influenta lui radiaza in afara trupului, in toate directiile. Fa aceasta de trei ori si apoi rosteste cuvantul „fericire” in acelasi mod. Repeta-l de trei ori, dupa aceea treci la „armonie”, „bucurie” si „iubire”.

Pentru meditatiile mai lungi, poti folosi aceste cuvinte cat de mult timp doresti. Incepe cu o sedinta de cinci minute si urca, putin cate putin, pana la o jumatate de ora.  Dupa fiecare mediatie stai in tacere, cu ochii inchisi, cateva minute si apreciaza simplitatea constientei linistite.

Meditatia iti aduce mintea intr-un contact mai apropiat cu sursa ei, insa deciziile trebuie luate si alegerile facute in afara meditatiei.  Pentru a mentine legatura cu sursa, trebuie sa ramai acordat.  Daca esti constient, sufletul poate intra in legatura cu tine oricand, nu doar atunci cand stai cu ochii inchisi. Cand cineva spune: „Imi intreb sufletul ce este cel mai bine sa fac” , sau „Actionez din instinct”, sau „Intuitiv stiu ce e cel mai bine pentru mine”, el exprima acordarea la sursa.

Este necesar sa-ti gasesti propriul mod de concentrare. Procesul este personal. Totusi este de mare ajutor sa stii caror semnale sa le dai mai putina atentie.  Orice impuls de a te apara nu vine din sinele adevarat. Emotiile negative care tulbura mintea nu vin de la suflet- si nici vreun raspuns care calculeaza ce va obtine „eu, pentru mine, al meu”.

Constienta sufletului este clara si pura;  sentimentul ca e bine ce face este detasat, aproape impersonal. Sufletul nu-ti cere sa fii vesel, optimist si pozitiv tot timpul.  El iti cere sa fii cat mai firesc cu putinta la nivel spiritual – care e temelia intregii realitati.